Explicaţia pentru epicondilita laterală, sau cotul tenismenului, este aceea că un tendon din jurul cotului a suferit microleziuni din cauza unei accidentări sau a suprasolicitării. Ca o veritabilă „-ită” trebuie să observăm simptomele caracteristice unei inflamaţii: căldură locală, roşeaţă, umflătură, durere şi uneori pierderea funcţionalităţii. Diagnosticul de tendinită este unul uşor de pus, dar ar putea fi unul greşit dacă nu am avut o accidentare fizică evidentă. Studierea tendinitelor a dus la concluzia că în majoritatea cazurilor inflamaţia lipseşte. Astfel s-a introdus termenul de tendinoză, sau durere la inserţia muşchiului pe os. Dacă durerea este localizată într-un loc, este foarte probabil ca muşchiul să fie scurtat, din diferite cauze, şi să tragă de inserţia acestuia sau de locul de joncţiune a muşchiului cu tendonul. De amintit este faptul că muşchiul este partea contractilă a unităţii motorii, nu tendonul şi ,din punct de vedere terapeutic, se recomandă axarea tratamentului pe muşchiul tensionat şi scurtat, pentru a duce la eliberarea din încordare a zonei dureroase. Tratamentul constă în identificarea punctelor trigger şi apoi masarea lor şi a întregului muşchi pentru a-l decontractura. Când durerea este profundă, ascuţită şi se întinde pe o zonă mai mare, aceasta este datorată unor puncte trigger aflate la distanţă de locul resimţit. În ambele cazuri se recomandă dezactivarea punctelor trigger şi restabilirea lungimii normale a muşchiului. După tratarea directă a punctelor trigger este indicat un protocol de stretching şi întărire a muşchiului. Dacă aceste protocoale sunt începute prea devreme, nu doar că recuperarea este întârziată, dar starea se poate şi agrava. Cercetătorii au ajuns la concluzia că punctele trigger din antebraţ, nu tendinita, sunt principala cauză a durerii din zona cotului.
Pentru a preveni agravarea afecţiuniilor şi pentru a trata punctele trigger încă din momentul formării lor, trebuie să acordăm o atenţie deosebita următorilor muşchi: Brahioradial şi Supinator, Lung extensor radial al carpului, Scurt extensor radial al carpului şi Muşchiul extensor ulnar al carpului.
Muşchiul Lung extensor radial al carpului
Muşchiul lung extensor radial al carpului îşi are originea pe epicondilul lateral al humerusului şi inserţia pe baza metacarpianului indexului. Muşchiul şi tendonul acestuia se întind de-a lungul radiusului. Acţiunea acestuia este aceea de a face extensia şi abducţia mâinii pe antebraţ, acţiune asemănătoare cu aruncarea unui frisbee. De asemenea este un flexor secundar al cotului. Aceste două acţiuni ţin mâna în poziţia adecvată tastatului sau cântatului la pian.
Punctele trigger din muşchiul lung extensor radial al carpului sunt o cauză principală în producerea cotului tenismenului. Acestea provoacă o durere de tipul arsurii, în exteriorul antebraţului şi în spatele mâinii. Ca poziţionare, le găsim în partea superioară a antebraţului în zona cu pilozitate crescută. Localizăm muşchiul, găsim punctele trigger, care se găsesc sub forma unor mici noduli în masa muşchiului şi le masăm fie cu mâna liberă sau cu o minge de tenis. Tehnica de localizare a muşchiului şi de masat a punctelor dureroase o gasiţi în videoul de mai jos.
Muşchiul este suprasolicitat de acţiuni repetitive care implică mâna, cum ar fi tenisul, golful, cântatul la instrumente muzicale sau gătitul. Orice acţiune intensă din articulaţia pumnului se rezumă la formarea de puncte trigger în antebraţ.
Muşchiul Brahioradial şi Muşchiul Supinator
Ceilalţi doi muşchi de luat în considerare din această zonă sunt brahioradialul, situat lângă muşchiul lung extensor radial al carpului, şi supinator, situat sub aceştia.
Punctele trigger din aceşti muşchi sunt relativ aproape şi au o hartă a durerii comună. Durerea se întinde de la cot până la zona dintre degetul mare şi index. Brahioradialul ajuta la flexia antebratului pe braţ şi punctele trigger ale sale provoacă o durere profundă şi ascuţită pe antebraţ. Poate fi identificat prin îndoirea cotului contra unei rezistenţe. Supinatorul întoarce faţa palmară a mâinii spre în sus şi este cea mai comună cauză a durerii resimţite în epicondilul lateral, durere resimţită atat când cărăm obiecte grele cât şi în repaus. Punctele trigger din supinator pot fi activate prin orice supinaţie forţată, mai ales cand cotul este extins. Sub influenţa punctelor trigger , muşchul poate pune preiune pe nervul radial. Pentru a palpa muşchiul supinator trebuie să daţi spre exterior muşchiul brahioradial şi să apăsaţi cât mai în profunzime spre radius. Tehnica de identificare a muşchilor, a punctelor trigger şi tehnica de masat o găsiţi în videoul de mai jos.
Muşchiul Scurt extensor radial al carpului
Acest muşchi îşi are originea pe epicondilul lateral şi inserţia pe metacarpianul degetului mijlociu. Acţiunea acestuia este aceea de a face extensia mâinii pe antebraţ.
Punctele trigger ale scurt-extensorului radial al carpului trimit durere în spatele încheieturii mâinii şi în exteriorul cotului. Un muşchi tensionat din cauza punctelor trigger poate cauza compresia nervului radial, ducând la amorţeli în antebraţ, încheietură sau mână.
Orice muncă sau activitate sportivă care implică prinderea fermă cu mâna va obosi scurt-extensorul radial al carpului. De asemenea, tastatul la calculator este o activitate ce ţine acest muşchi într-o continuă tensiune. Pentru a relaxa extensorii mâinii, adaugă momente de stretching în programul tău de lucru.
Punctele trigger se găsesc mai jos de cot cu aproximativ 10 centimetri. Pentru a identifica muşchiul, puneţi degetele pe antebraţ şi faceţi mişcarea de flexie a mâinii pe antebraţ. Tehnica de identificare a muşchilor, a punctelor trigger şi tehnica de masat o găsiţi în videoul de mai jos.
Muşchiul Extensor ulnar al carpului
Muşchiul extensor ulnar al carpului îşi are originea pe epicondilul lateral şi se inseră pe metacarpianul degetului mic. Punctele trigger din acest muşchi sunt principala cauză în producerea de durere în partea ulnară a încheieturii mâinii. Se simte ca şi cum v-aţi fi scrântit mâna.
Extensorii ulnari sunt creaţi anatomic în aşa fel încât să fie foarte puternici şi să reziste lucrului repetitiv, dar orice muşchi poate fi suprasolicitat. Punctele trigger din acest muşchi se găsesc la 10 centimetri sub cot, spre partea exterioară. Pentru a identifica muşchiul, puneţi degetele pe antebraţ apoi faceţi extensia şi adducţia mâinii pe antebraţ. Tehnica de identificare a muşchilor, a punctelor trigger şi tehnica de masat o găsiţi în videoul de mai jos.
Tratament & Self-Treatment of pain
Din puncte de vedere al tratamentului un rol esențial îl are kinetoterapeutul, acesta trebuie să identifice și să trateze punctele în mod corespunzător. Masajul deep tissue este principalul mod de a trata punctele trigger superficiale. De asemenea, pentru punctele profunde și persistente, recomad fizioterapia și cuppingul. Fiecare ședință se încheie printr-o aplicare de benzi kinesiologice.
Referitor la Self-Treatment of pain, acesta poate fi realizat cu mana liberă (destul de obositor pentru o persoană neantrenată) sau cu o minge de tenis.
Sfatul Kinetoterapeutului
1.Apelează la un kinetoterapeut care te va învăta tehnica adecvată de masaj.
2.Masează-ți mușchiul de 3 ori pe zi, pentru o perioadă de cel puțin 10 zile.
3.Dacă punctele trigger nu cedează adaugă și alte mijloace de tratament: kinesio-tapingul, ultrasunetele, electroterapia, cuppingul.
4.Folosind exercițiile fizice adecvate, întărește-ți musculatura.